faptă

See also: faptã

Romanian

Etymology

Inherited from Latin facta, plural of factum.

Pronunciation

  • IPA(key): /ˈfap.tə/
  • Audio:(file)

Noun

faptă f (plural fapte)

  1. deed, action, doing
  2. feat

Declension

Declension of faptă
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative faptă fapta fapte faptele
genitive-dative fapte faptei fapte faptelor
vocative faptă, fapto faptelor

Further reading