feciori
Romanian
Etymology
From fecior.
Verb
a feciori (third-person singular present feciorește, past participle feciorit) 4th conjugation
- to grow up
Conjugation
conjugation of feciori (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a feciori | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | feciorind | ||||||
past participle | feciorit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | fecioresc | feciorești | feciorește | feciorim | fecioriți | fecioresc | |
imperfect | fecioream | fecioreai | feciorea | fecioream | fecioreați | fecioreau | |
simple perfect | feciorii | fecioriși | feciori | feciorirăm | feciorirăți | fecioriră | |
pluperfect | feciorisem | fecioriseși | feciorise | fecioriserăm | fecioriserăți | fecioriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să fecioresc | să feciorești | să feciorească | să feciorim | să fecioriți | să feciorească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | feciorește | fecioriți | |||||
negative | nu feciori | nu fecioriți |
References
- feciori in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN