felinar
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish فنر (fener).
Noun
felinar n (plural felinare)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | felinar | felinarul | felinare | felinarele | |
| genitive-dative | felinar | felinarului | felinare | felinarelor | |
| vocative | felinarule | felinarelor | |||