ferință
Romanian
Etymology
Noun
ferință f (plural ferințe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ferință | ferința | ferințe | ferințele | |
| genitive-dative | ferințe | ferinței | ferințe | ferințelor | |
| vocative | ferință, ferințo | ferințelor | |||
References
- ferință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN