filozofa

See also: filozofā

Latvian

Noun

filozofa m

  1. genitive singular of filozofs

Lower Sorbian

Pronunciation

  • IPA(key): /fʲilɔˈzɔfa/

Noun

filozofa

  1. inflection of filozof:
    1. genitive/accusative singular
    2. nominative dual

Romanian

Etymology

Borrowed from French philosopher, from Latin philosophari.

Verb

a filozofa (third-person singular present filozofează, past participle filozofat) 1st conjugation

  1. to philosophize

Conjugation

    conjugation of filozofa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a filozofa
gerund filozofând
past participle filozofat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present filozofez filozofezi filozofează filozofăm filozofați filozofează
imperfect filozofam filozofai filozofa filozofam filozofați filozofau
simple perfect filozofai filozofași filozofă filozofarăm filozofarăți filozofară
pluperfect filozofasem filozofaseși filozofase filozofaserăm filozofaserăți filozofaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să filozofez să filozofezi să filozofeze să filozofăm să filozofați să filozofeze
imperative — tu — — voi —
affirmative filozofează filozofați
negative nu filozofa nu filozofați

Turkish

Noun

filozofa

  1. dative singular of filozof
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.