fixaj
Romanian
Etymology
Borrowed from French fixage. By surface analysis, fixa + -aj.
Noun
fixaj n (plural fixaje)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | fixaj | fixajul | fixaje | fixajele | |
| genitive-dative | fixaj | fixajului | fixaje | fixajelor | |
| vocative | fixajule | fixajelor | |||
References
- fixaj in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN