flecăitură

Romanian

Etymology

From flecăi +‎ -tură.

Noun

flecăitură f (plural flecăituri)

  1. chatter

Declension

Declension of flecăitură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative flecăitură flecăitura flecăituri flecăiturile
genitive-dative flecăituri flecăiturii flecăituri flecăiturilor
vocative flecăitură, flecăituro flecăiturilor

References

  • flecăitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.