flictenă
Romanian
Etymology
Borrowed from French phlyctène.
Noun
flictenă f (plural flictene)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | flictenă | flictena | flictene | flictenele | |
| genitive-dative | flictene | flictenei | flictene | flictenelor | |
| vocative | flictenă, flicteno | flictenelor | |||