florint
Catalan
Verb
florint
- gerund of florir
Romanian
Noun
florint m (plural florinți)
- obsolete form of florin
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | florint | florintul | florinți | florinții | |
| genitive-dative | florint | florintului | florinți | florinților | |
| vocative | florintule | florinților | |||
References
- florint in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN