folosință

Romanian

Etymology

From folosi +‎ -ință.

Pronunciation

  • IPA(key): /fo.loˈsin.t͡sə/

Noun

folosință f (plural folosințe)

  1. use
  2. (archaic) benefit. advantage

Declension

Declension of folosință
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative folosință folosința folosințe folosințele
genitive-dative folosințe folosinței folosințe folosințelor
vocative folosință, folosințo folosințelor

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.