frăncușor

Romanian

Etymology

From franc +‎ -ușor.

Noun

frăncușor m (plural frăncușori)

  1. diminutive of franc

Declension

Declension of frăncușor
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative frăncușor frăncușorul frăncușori frăncușorii
genitive-dative frăncușor frăncușorului frăncușori frăncușorilor
vocative frăncușorule frăncușorilor