frăncuț

Romanian

Etymology

From franc +‎ -uț.

Noun

frăncuț m (plural frăncuți)

  1. diminutive of franc

Declension

Declension of frăncuț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative frăncuț frăncuțul frăncuți frăncuții
genitive-dative frăncuț frăncuțului frăncuți frăncuților
vocative frăncuțule frăncuților