frecătură
Romanian
Etymology
Inherited from Latin fricatura.
Noun
frecătură f (plural frecături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | frecătură | frecătura | frecături | frecăturile | |
| genitive-dative | frecături | frecăturii | frecături | frecăturilor | |
| vocative | frecătură, frecăturo | frecăturilor | |||