fugărit

Romanian

Etymology

Past participle of fugări.

Adjective

fugărit m or n (feminine singular fugărită, masculine plural fugăriți, feminine and neuter plural fugărite)

  1. chased

Declension

Declension of fugărit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite fugărit fugărită fugăriți fugărite
definite fugăritul fugărita fugăriții fugăritele
genitive-
dative 		indefinite fugărit fugărite fugăriți fugărite
definite fugăritului fugăritei fugăriților fugăritelor

Verb

fugărit (past participle of fugări)

  1. past participle of fugări

References

  • fugărit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.