fugire
Romanian
Etymology
Noun
fugire f (plural fugiri)
- a run
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | fugire | fugirea | fugiri | fugirile | |
| genitive-dative | fugiri | fugirii | fugiri | fugirilor | |
| vocative | fugire, fugireo | fugirilor | |||
References
- fugire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN