gâtui

Romanian

Etymology

From gât +‎ -ui.

Verb

a gâtui (third-person singular present gâtuie, past participle gâtuit) 4th conjugation

  1. to strangle, throttle, choke, garrotte
    Synonyms: sugruma, strangula

Conjugation

    conjugation of gâtui (fourth conjugation, no infix)
infinitive a gâtui
gerund gâtuind
past participle gâtuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present gâtui gâtui gâtuie gâtuim gâtuiți gâtuie
imperfect gâtuiam gâtuiai gâtuia gâtuiam gâtuiați gâtuiau
simple perfect gâtuii gâtuiși gâtui gâtuirăm gâtuirăți gâtuiră
pluperfect gâtuisem gâtuiseși gâtuise gâtuiserăm gâtuiserăți gâtuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să gâtui să gâtui să gâtuie să gâtuim să gâtuiți să gâtuie
imperative — tu — — voi —
affirmative gâtuie gâtuiți
negative nu gâtui nu gâtuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.