găunoși
Romanian
Etymology
From găunos.
Verb
a găunoși (third-person singular present găunoșește, past participle găunoșit) 4th conjugation
- to become hollow
Conjugation
conjugation of găunoși (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a găunoși | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | găunoșind | ||||||
| past participle | găunoșit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | găunoșesc | găunoșești | găunoșește | găunoșim | găunoșiți | găunoșesc | |
| imperfect | găunoșeam | găunoșeai | găunoșea | găunoșeam | găunoșeați | găunoșeau | |
| simple perfect | găunoșii | găunoșiși | găunoși | găunoșirăm | găunoșirăți | găunoșiră | |
| pluperfect | găunoșisem | găunoșiseși | găunoșise | găunoșiserăm | găunoșiserăți | găunoșiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să găunoșesc | să găunoșești | să găunoșească | să găunoșim | să găunoșiți | să găunoșească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | găunoșește | găunoșiți | |||||
| negative | nu găunoși | nu găunoșiți | |||||
References
- găunoși in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN