găvănătură

Romanian

Etymology

From găvăna +‎ -ătură.

Noun

găvănătură f (plural găvănături)

  1. cavity

Declension

Declension of găvănătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative găvănătură găvănătura găvănături găvănăturile
genitive-dative găvănături găvănăturii găvănături găvănăturilor
vocative găvănătură, găvănăturo găvănăturilor

References

  • găvănătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN