geclifian
Old English
Etymology
Pronunciation
- IPA(key): /jeˈkli.fi.ɑn/, [jeˈkli.vi.ɑn]
Verb
ġeclifian
- to stick to
Conjugation
Conjugation of ġeclifian (weak, class 2)
| infinitive | ġeclifian | ġeclifienne |
|---|---|---|
| indicative mood | present tense | past tense |
| first person singular | ġeclifiġe | ġeclifode |
| second person singular | ġeclifast | ġeclifodest |
| third person singular | ġeclifaþ | ġeclifode |
| plural | ġeclifiaþ | ġeclifodon |
| subjunctive | present tense | past tense |
| singular | ġeclifiġe | ġeclifode |
| plural | ġeclifiġen | ġeclifoden |
| imperative | ||
| singular | ġeclifa | |
| plural | ġeclifiaþ | |
| participle | present | past |
| ġeclifiende | ġeclifod | |