giugiulit
Romanian
Etymology
Past participle of giugiuli.
Adjective
giugiulit m or n (feminine singular giugiulită, masculine plural giugiuliți, feminine and neuter plural giugiulite)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | giugiulit | giugiulită | giugiuliți | giugiulite | |||
| definite | giugiulitul | giugiulita | giugiuliții | giugiulitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | giugiulit | giugiulite | giugiuliți | giugiulite | |||
| definite | giugiulitului | giugiulitei | giugiuliților | giugiulitelor | ||||
Verb
giugiulit (past participle of giugiuli)
- past participle of giugiuli
References
- giugiulit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN