glorificatus

Latin

Etymology

Perfect passive participle of glōrificō.

Participle

glōrificātus (feminine glōrificāta, neuter glōrificātum); first/second-declension participle

  1. glorified

Declension

First/second-declension adjective.

singular plural
masculine feminine neuter masculine feminine neuter
nominative glōrificātus glōrificāta glōrificātum glōrificātī glōrificātae glōrificāta
genitive glōrificātī glōrificātae glōrificātī glōrificātōrum glōrificātārum glōrificātōrum
dative glōrificātō glōrificātae glōrificātō glōrificātīs
accusative glōrificātum glōrificātam glōrificātum glōrificātōs glōrificātās glōrificāta
ablative glōrificātō glōrificātā glōrificātō glōrificātīs
vocative glōrificāte glōrificāta glōrificātum glōrificātī glōrificātae glōrificāta