grădinări

See also: grădinari

Romanian

Etymology

Derived from grădinar.

Pronunciation

  • IPA(key): /ɡrə.di.nəˈri/

Verb

a grădinări (third-person singular present grădinărește, past participle grădinării) 4th conjugation

  1. (rare) to garden

Conjugation

    conjugation of grădinări (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a grădinări
gerund grădinărind
past participle grădinărit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present grădinăresc grădinărești grădinărește grădinărim grădinăriți grădinăresc
imperfect grădinăream grădinăreai grădinărea grădinăream grădinăreați grădinăreau
simple perfect grădinării grădinăriși grădinări grădinărirăm grădinărirăți grădinăriră
pluperfect grădinărisem grădinăriseși grădinărise grădinăriserăm grădinăriserăți grădinăriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să grădinăresc să grădinărești să grădinărească să grădinărim să grădinăriți să grădinărească
imperative — tu — — voi —
affirmative grădinărește grădinăriți
negative nu grădinări nu grădinăriți

Derived terms

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.