gratificat

Latin

Verb

grātificat

  1. third-person singular present active indicative of grātificō

Romanian

Etymology

Past participle of gratifica.

Adjective

gratificat m or n (feminine singular gratificată, masculine plural gratificați, feminine and neuter plural gratificate)

  1. gratified

Declension

Declension of gratificat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite gratificat gratificată gratificați gratificate
definite gratificatul gratificata gratificații gratificatele
genitive-
dative
indefinite gratificat gratificate gratificați gratificate
definite gratificatului gratificatei gratificaților gratificatelor

Verb

gratificat (past participle of gratifica)

  1. past participle of gratifica

References

  • gratificat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN