gratificat
Latin
Verb
grātificat
- third-person singular present active indicative of grātificō
Romanian
Etymology
Past participle of gratifica.
Adjective
gratificat m or n (feminine singular gratificată, masculine plural gratificați, feminine and neuter plural gratificate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | gratificat | gratificată | gratificați | gratificate | |||
| definite | gratificatul | gratificata | gratificații | gratificatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | gratificat | gratificate | gratificați | gratificate | |||
| definite | gratificatului | gratificatei | gratificaților | gratificatelor | ||||
Verb
gratificat (past participle of gratifica)
- past participle of gratifica
References
- gratificat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN