grivnă
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic гривна (grivna), from Proto-Slavic *grivьna.
Noun
grivnă f (plural grivne)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | grivnă | grivna | grivne | grivnele | |
| genitive-dative | grivne | grivnei | grivne | grivnelor | |
| vocative | grivnă, grivno | grivnelor | |||
References
- grivnă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN