grumura
Romanian
Etymology
Unknown.
Verb
a grumura (third-person singular present [please provide], past participle grumurat) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of grumura (first conjugation, no infix)
| infinitive | a grumura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | grumurând | ||||||
| past participle | grumurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | grumur | grumuri | grumură | grumurăm | grumurați | grumură | |
| imperfect | grumuram | grumurai | grumura | grumuram | grumurați | grumurau | |
| simple perfect | grumurai | grumurași | grumură | grumurarăm | grumurarăți | grumurară | |
| pluperfect | grumurasem | grumuraseși | grumurase | grumuraserăm | grumuraserăți | grumuraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să grumur | să grumuri | să grumure | să grumurăm | să grumurați | să grumure | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | grumură | grumurați | |||||
| negative | nu grumura | nu grumurați | |||||
References
- grumura in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN