guițătură

Romanian

Etymology

From guița +‎ -ătură.

Noun

guițătură f (plural guițături)

  1. pig squeaking

Declension

Declension of guițătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative guițătură guițătura guițături guițăturile
genitive-dative guițături guițăturii guițături guițăturilor
vocative guițătură, guițăturo guițăturilor