hăinean
Romanian
Etymology
From hăin + -ean.
Adjective
hăinean m or n (feminine singular hăineană, masculine plural hăineni, feminine and neuter plural hăinene)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | hăinean | hăineană | hăineni | hăinene | |||
| definite | hăineanul | hăineana | hăinenii | hăinenele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | hăinean | hăinene | hăineni | hăinene | |||
| definite | hăineanului | hăinenei | hăinenilor | hăinenelor | ||||
References
- hăinean in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN