hinnibundus

Latin

Etymology

hinniō (neigh, whinny) +‎ -bundus

Pronunciation

Adjective

hinnībundus (feminine hinnībunda, neuter hinnībundum); first/second-declension adjective

  1. neighing
  2. constantly neighing

Declension

First/second-declension adjective.

singular plural
masculine feminine neuter masculine feminine neuter
nominative hinnībundus hinnībunda hinnībundum hinnībundī hinnībundae hinnībunda
genitive hinnībundī hinnībundae hinnībundī hinnībundōrum hinnībundārum hinnībundōrum
dative hinnībundō hinnībundae hinnībundō hinnībundīs
accusative hinnībundum hinnībundam hinnībundum hinnībundōs hinnībundās hinnībunda
ablative hinnībundō hinnībundā hinnībundō hinnībundīs
vocative hinnībunde hinnībunda hinnībundum hinnībundī hinnībundae hinnībunda

References