hogeag
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish اوجاق (ocak).
Noun
hogeag n (plural hogeaguri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | hogeag | hogeagul | hogeaguri | hogeagurile | |
| genitive-dative | hogeag | hogeagului | hogeaguri | hogeagurilor | |
| vocative | hogeagule | hogeagurilor | |||