hoplit
Romanian
Etymology
Noun
hoplit m (plural hopliți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | hoplit | hoplitul | hopliți | hopliții | |
| genitive-dative | hoplit | hoplitului | hopliți | hopliților | |
| vocative | hoplitule | hopliților | |||
Swedish
Etymology
Borrowed from Ancient Greek ὁπλίτης (hoplítēs). First attested in 1818.
Noun
hoplit c
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | hoplit | hoplits |
| definite | hopliten | hoplitens | |
| plural | indefinite | hopliter | hopliters |
| definite | hopliterna | hopliternas |