hurcuitoare

Romanian

Etymology

From hurcui +‎ -toare.

Noun

hurcuitoare f (plural hurcuitori)

  1. (regional) hunt
    Synonym: vânătoare

Declension

Declension of hurcuitoare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative hurcuitoare hurcuitoarea hurcuitori hurcuitorile
genitive-dative hurcuitori hurcuitorii hurcuitori hurcuitorilor
vocative hurcuitoare, hurcuitoareo hurcuitorilor

References

  • hurcuitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN