hurcuitoare
Romanian
Etymology
From hurcui + -toare.
Noun
hurcuitoare f (plural hurcuitori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | hurcuitoare | hurcuitoarea | hurcuitori | hurcuitorile | |
| genitive-dative | hurcuitori | hurcuitorii | hurcuitori | hurcuitorilor | |
| vocative | hurcuitoare, hurcuitoareo | hurcuitorilor | |||
References
- hurcuitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN