imprecație
Romanian
Etymology
Borrowed from French imprécation and Latin imprecātio.
Pronunciation
- IPA(key): /impreˈkat͡si.e/
- Rhymes: -at͡sie
- Hyphenation: im‧pre‧ca‧ți‧e
Noun
imprecație f (plural imprecații)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | imprecație | imprecația | imprecații | imprecațiile | |
| genitive-dative | imprecații | imprecației | imprecații | imprecațiilor | |
| vocative | imprecație, imprecațio | imprecațiilor | |||
Further reading
- “imprecație”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025