inducere
Latin
Verb
indūcere
- present active infinitive of indūcō
Romanian
Etymology
Noun
inducere f (plural induceri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | inducere | inducerea | induceri | inducerile | |
| genitive-dative | induceri | inducerii | induceri | inducerilor | |
| vocative | inducere, inducereo | inducerilor | |||