inerent

Occitan

Etymology

From Latin inhaerēns.

Adjective

inerent m (feminine singular inerenta, masculine plural inerents, feminine plural inerentas)

  1. inherent

Derived terms

  • inerentament

Romanian

Etymology

Borrowed from French inhérent, from Latin inhaerens.

Adjective

inerent m or n (feminine singular inerentă, masculine plural inerenți, feminine and neuter plural inerente)

  1. inherent

Declension

Declension of inerent
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite inerent inerentă inerenți inerente
definite inerentul inerenta inerenții inerentele
genitive-
dative
indefinite inerent inerente inerenți inerente
definite inerentului inerentei inerenților inerentelor