ingerat
See also: ingérât
Latin
Verb
ingerat
- third-person singular present active subjunctive of ingerō
Romanian
Etymology
Past participle of ingera.
Adjective
ingerat m or n (feminine singular ingerată, masculine plural ingerați, feminine and neuter plural ingerate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | ingerat | ingerată | ingerați | ingerate | |||
| definite | ingeratul | ingerata | ingerații | ingeratele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | ingerat | ingerate | ingerați | ingerate | |||
| definite | ingeratului | ingeratei | ingeraților | ingeratelor | ||||
Verb
ingerat (past participle of ingera)
- past participle of ingera
References
- ingerat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN