inscripționa
Romanian
Etymology
From inscripție + -ona.
Verb
a inscripționa (third-person singular present inscripționează, past participle inscripționat) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of inscripționa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a inscripționa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | inscripționând | ||||||
| past participle | inscripționat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | inscripționez | inscripționezi | inscripționează | inscripționăm | inscripționați | inscripționează | |
| imperfect | inscripționam | inscripționai | inscripționa | inscripționam | inscripționați | inscripționau | |
| simple perfect | inscripționai | inscripționași | inscripționă | inscripționarăm | inscripționarăți | inscripționară | |
| pluperfect | inscripționasem | inscripționaseși | inscripționase | inscripționaserăm | inscripționaserăți | inscripționaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să inscripționez | să inscripționezi | să inscripționeze | să inscripționăm | să inscripționați | să inscripționeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | inscripționează | inscripționați | |||||
| negative | nu inscripționa | nu inscripționați | |||||