interacționa
Romanian
Etymology
From interacțiune + -a.
Verb
a interacționa (third-person singular present interacționează, past participle interacționat) 1st conjugation
- to interact
Conjugation
conjugation of interacționa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a interacționa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | interacționând | ||||||
| past participle | interacționat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | interacționez | interacționezi | interacționează | interacționăm | interacționați | interacționează | |
| imperfect | interacționam | interacționai | interacționa | interacționam | interacționați | interacționau | |
| simple perfect | interacționai | interacționași | interacționă | interacționarăm | interacționarăți | interacționară | |
| pluperfect | interacționasem | interacționaseși | interacționase | interacționaserăm | interacționaserăți | interacționaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să interacționez | să interacționezi | să interacționeze | să interacționăm | să interacționați | să interacționeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | interacționează | interacționați | |||||
| negative | nu interacționa | nu interacționați | |||||