ispravă

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic исправа (isprava), from Proto-Slavic *jьzprava, from *pravъ. Compare Bulgarian изправа (izprava).

Noun

ispravă f (plural isprăvi)

  1. deed, action

Declension

Declension of ispravă
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative ispravă isprava isprăvi isprăvile
genitive-dative isprăvi isprăvii isprăvi isprăvilor
vocative ispravă, ispravo isprăvilor