iudi
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic июдити (ijuditi).
Verb
a iudi (third-person singular present iudește, past participle iudit) 4th conjugation
- (obsolete) to instigate
Conjugation
conjugation of iudi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a iudi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | iudind | ||||||
| past participle | iudit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | iudesc | iudești | iudește | iudim | iudiți | iudesc | |
| imperfect | iudeam | iudeai | iudea | iudeam | iudeați | iudeau | |
| simple perfect | iudii | iudiși | iudi | iudirăm | iudirăți | iudiră | |
| pluperfect | iudisem | iudiseși | iudise | iudiserăm | iudiserăți | iudiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să iudesc | să iudești | să iudească | să iudim | să iudiți | să iudească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | iudește | iudiți | |||||
| negative | nu iudi | nu iudiți | |||||
References
- iudi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN