iuitură
Romanian
Etymology
From iui + -ură.
Noun
iuitură f (plural iuituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | iuitură | iuitura | iuituri | iuiturile | |
| genitive-dative | iuituri | iuiturii | iuituri | iuiturilor | |
| vocative | iuitură, iuituro | iuiturilor | |||
References
- iuitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN