jugulare
Latin
Verb
jugulāre
- inflection of jugulō:
- present active infinitive
- second-person singular present passive imperative/indicative
Romanian
Etymology
Noun
jugulare f (plural jugulări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | jugulare | jugularea | jugulări | jugulările | |
| genitive-dative | jugulări | jugulării | jugulări | jugulărilor | |
| vocative | jugulare, jugulareo | jugulărilor | |||