jumătăți
Romanian
Etymology 1
Noun
jumătăți
- inflection of jumătate:
- plural
- genitive/dative singular
Etymology 2
From jumătate.
Verb
a jumătăți (third-person singular present jumătățește, past participle jumătățit) 4th conjugation
- to half
Conjugation
conjugation of jumătăți (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a jumătăți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | jumătățind | ||||||
| past participle | jumătățit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | jumătățesc | jumătățești | jumătățește | jumătățim | jumătățiți | jumătățesc | |
| imperfect | jumătățeam | jumătățeai | jumătățea | jumătățeam | jumătățeați | jumătățeau | |
| simple perfect | jumătății | jumătățiși | jumătăți | jumătățirăm | jumătățirăți | jumătățiră | |
| pluperfect | jumătățisem | jumătățiseși | jumătățise | jumătățiserăm | jumătățiserăți | jumătățiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să jumătățesc | să jumătățești | să jumătățească | să jumătățim | să jumătățiți | să jumătățească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | jumătățește | jumătățiți | |||||
| negative | nu jumătăți | nu jumătățiți | |||||