lăbărța

Romanian

Etymology

Unknown.

Verb

a lăbărța (third-person singular present lăbărțează, past participle lăbărțat) 1st conjugation

  1. to stretch

Conjugation

    conjugation of lăbărța (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a lăbărța
gerund lăbărțând
past participle lăbărțat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present lăbărțez lăbărțezi lăbărțează lăbărțăm lăbărțați lăbărțează
imperfect lăbărțam lăbărțai lăbărța lăbărțam lăbărțați lăbărțau
simple perfect lăbărțai lăbărțași lăbărță lăbărțarăm lăbărțarăți lăbărțară
pluperfect lăbărțasem lăbărțaseși lăbărțase lăbărțaserăm lăbărțaserăți lăbărțaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să lăbărțez să lăbărțezi să lăbărțeze să lăbărțăm să lăbărțați să lăbărțeze
imperative — tu — — voi —
affirmative lăbărțează lăbărțați
negative nu lăbărța nu lăbărțați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.