lăieț

Romanian

Etymology

From laie +‎ -eț.

Adjective

lăieț m or n (feminine singular lăieață, masculine plural lăieți, feminine and neuter plural lăiețe)

  1. (attributive) nomadic Roma person

Declension

Declension of lăieț
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite lăieț lăieață lăieți lăiețe
definite lăiețul lăieața lăieții lăiețele
genitive-
dative 		indefinite lăieț lăiețe lăieți lăiețe
definite lăiețului lăieței lăieților lăiețelor

Noun

lăieț m (plural lăieți)

  1. nomadic Roma person

Declension

Declension of lăieț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative lăieț lăiețul lăieți lăieții
genitive-dative lăieț lăiețului lăieți lăieților
vocative lăiețule lăieților
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.