lingușit
Romanian
Etymology
Past participle of linguși.
Adjective
lingușit m or n (feminine singular lingușită, masculine plural lingușiți, feminine and neuter plural lingușite)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | lingușit | lingușită | lingușiți | lingușite | |||
| definite | lingușitul | lingușita | lingușiții | lingușitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | lingușit | lingușite | lingușiți | lingușite | |||
| definite | lingușitului | lingușitei | lingușiților | lingușitelor | ||||
Verb
lingușit (past participle of linguși)
- past participle of linguși
References
- lingușit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN