lobut

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish لوبوط (lobut).

Noun

lobut n (plural lobuturi)

  1. (obsolete, regional) a short and thick stick used by the Ottoman soldiers

Declension

Declension of lobut
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative lobut lobutul lobuturi lobuturile
genitive-dative lobut lobutului lobuturi lobuturilor
vocative lobutule lobuturilor

References

  • lobut in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN