mâniecitură
Romanian
Etymology
Noun
mâniecitură f (plural mâniecituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mâniecitură | mâniecitura | mânieciture | mânieciturele | |
| genitive-dative | mânieciture | mânieciturei | mânieciture | mânieciturelor | |
| vocative | mâniecitură, mâniecituro | mânieciturelor | |||
References
- mâniecitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN