mânuță

Romanian

Etymology

From mână (hand) +‎ -uță (diminutive suffix). Compare Italian manuccia, manuzza.

Pronunciation

  • IPA(key): /mɨˈnu.t͡sə/
  • Rhymes: -ut͡sə

Noun

mânuță f (plural mânuțe)

  1. diminutive of mână; little hand

Declension

Declension of mânuță
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mânuță mânuța mânuțe mânuțele
genitive-dative mânuțe mânuței mânuțe mânuțelor
vocative mânuță, mânuțo mânuțelor