măcăni
Romanian
Etymology
From mac + -ăni.
Verb
a măcăni (third-person singular present măcănie, past participle măcănit) 4th conjugation
- to quack
Conjugation
conjugation of măcăni (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a măcăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | măcănind | ||||||
| past participle | măcănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | măcăn | măcăni | măcăne | măcănim | măcăniți | măcăn | |
| imperfect | măcăneam | măcăneai | măcănea | măcăneam | măcăneați | măcăneau | |
| simple perfect | măcănii | măcăniși | măcăni | măcănirăm | măcănirăți | măcăniră | |
| pluperfect | măcănisem | măcăniseși | măcănise | măcăniserăm | măcăniserăți | măcăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să măcăn | să măcăni | să măcănă | să măcănim | să măcăniți | să măcănă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | măcăne | măcăniți | |||||
| negative | nu măcăni | nu măcăniți | |||||