mărginime

Romanian

Etymology

From margine +‎ -ime.

Noun

mărginime f (plural mărginimi)

  1. an area close to the limits of a city

Declension

Declension of mărginime
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mărginime mărginimea mărginimi mărginimile
genitive-dative mărginimi mărginimii mărginimi mărginimilor
vocative mărginime, mărginimeo mărginimilor

References

  • mărginime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN