mărginime
Romanian
Etymology
Noun
mărginime f (plural mărginimi)
- an area close to the limits of a city
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mărginime | mărginimea | mărginimi | mărginimile | |
| genitive-dative | mărginimi | mărginimii | mărginimi | mărginimilor | |
| vocative | mărginime, mărginimeo | mărginimilor | |||
References
- mărginime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN